Latența este timpul necesar pentru ca datele să treacă de la un punct la altul al unei rețele. Să presupunem că serverul A din New York trimite un pachet de date către serverul B din Londra. Serverul A trimite pachetul la 04:38:00.000 GMT, iar Serverul B îl primește la 04:38:00.145 GMT. Cantitatea de latență pe această cale este diferența dintre acești doi timpi: 0,145 secunde sau 145 milisecunde.
Cel mai adesea, latența este măsurată între dispozitivul unui utilizator (dispozitivul „client”) și un centru de date. Această măsurare îi ajută pe dezvoltatori să înțeleagă cât de repede se va încărca o pagină web pentru utilizatori.
Deși datele de pe Internet călătoresc cu viteza luminii, efectele distanței și întârzierile cauzate de echipamentele infrastructurii înseamnă că latența nu poate fi eliminată complet. Poate și ar trebui, totuși, să fie redusă la minimum. O latență mai mare rezultata o performanță slabă a site-ului, afectează negativ SEO și poate determina utilizatorii să părăsească site-ul.
Ce cauzează latența Internetului?
Una dintre cauzele principale ale latenței este distanța dintre dispozitivele client care fac cereri și serverele care răspund. Dacă un site web este găzduit într-un centru de date din Bucuresti, va primi solicitări destul de rapid de la utilizatorii din Brasov (la aproximativ 200 de km distanță), probabil în 5-10 milisecunde. Pe de altă parte, solicitările de la utilizatorii din Berlin (la aproximativ 2000 de km distanță) vor dura mai mult pentru a ajunge, mai aproape de 40-50 de milisecunde.
O creștere de câteva milisecunde poate să nu pară prea mare. Insa aceasta este agravată de toată comunicarea dus-întors necesară clientului și serverului pentru a stabili o conexiune. Timpul necesar pentru ca un răspuns să ajungă la un dispozitiv client după o solicitare a acestuia este cunoscut sub numele de timp dus-întors (RTT). RTT este egal cu dublul cantității de latență, deoarece datele trebuie să circule în ambele direcții – înainte și înapoi.
Datele care traversează Internetul trebuie de obicei să traverseze nu doar una, ci mai multe rețele. De exemplu, pe măsură ce pachetele de date se încrucișează între rețele, acestea trec prin punctele de schimb Internet (IXP). Routerele trebuie să proceseze pachetele de date putand fi nevoie să le despartă, toate acestea adaugă câteva milisecunde.
Latența rețelei, debitul și lățimea de bandă
Latența, lățimea de bandă și debitul sunt toate interdependente, și toate măsoară lucruri diferite. Lățimea de bandă este cantitatea maximă de date care poate trece prin rețea la un moment dat. Debitul este cantitatea medie de date care trec efectiv printr-o anumită perioadă de timp. Debitul nu este neapărat echivalent cu lățimea de bandă, deoarece este afectat de latență și de alți factori. Latența este o măsură a timpului, aceasta nu măsoară câte date sunt descărcate în timp.
Cum poate fi redusă latența?
Utilizarea unui CDN (rețea de livrare de conținut) este un pas major către reducerea latenței. Un CDN memorează în cache conținutul static și îl servește utilizatorilor. (CDN-ul Cloudflare face posibilă stocarea în cache a conținutului dinamic.) Serverele CDN sunt distribuite în mai multe locații, astfel încât conținutul să fie stocat mai aproape de utilizatorii finali și să nu fie nevoie să călătorească atât de departe pentru a ajunge la ei. Aceasta înseamnă că încărcarea unei pagini web va dura mai puțin timp, îmbunătățind viteza și performanța site-ului.
Alți factori, în afară de latența, pot încetini și performanța. Dezvoltatorii web pot minimiza numărul de resurse care blochează randarea (încărcarea JavaScript, de exemplu), optimiza imaginile pentru o încărcare mai rapidă și pot reduce dimensiunea fișierelor ori de câte ori este posibil. Minimizarea codului este o modalitate de a reduce dimensiunea fișierelor JavaScript și CSS.
Este posibil să îmbunătățiți performanța percepută a paginii prin încărcarea strategică mai întâi a anumitor active. O pagină web poate fi configurată să încarce mai întâi zona de deasupra paginii, astfel încât utilizatorii să poată începe să interacționeze cu pagina chiar înainte de a se termina încărcarea (deasupra paginii se referă la ceea ce apare într-o fereastră de browser înainte ca utilizatorul să deruleze în jos) . Paginile web pot încărca, de asemenea, active numai așa cum sunt necesare, folosind o tehnică cunoscută sub numele de încărcare liniara. Aceste abordări nu îmbunătățesc de fapt latența rețelei, dar îmbunătățesc percepția utilizatorului asupra vitezei paginii.
Cum pot utilizatorii să-și repare latența?
Uneori, „latența” rețelei (performanță lentă a rețelei) este cauzată de probleme din partea utilizatorului, nu din partea serverului. Consumatorii au întotdeauna opțiunea de a cumpăra mai multă lățime de bandă dacă performanța lentă a rețelei este o problemă constantă, deși lățimea de bandă nu este o garanție a performanței site-ului web. Trecerea la Ethernet în loc de WiFi va avea ca rezultat o conexiune la internet mai consistentă și, de obicei, îmbunătățește viteza internetului. De asemenea, utilizatorii ar trebui să se asigure că echipamentul lor de internet este actualizat, aplicând în mod regulat actualizări de firmware și înlocuind echipamentul cu totul, dacă este necesar.
Comentarii